Bine ați venit la noi acasă!

marți, 29 noiembrie 2011

Comentariile de pe net

Cu siguranță ați observat și voi comentariile de sub articolele din presă. Nu au nicio legătură cu articolul în cauză, fiecare om înțelege ce vrea, unii încep să se înjure ca la ușa cortului, unii abia așteaptă un nou articol ca să-l mai înjure puțin pe Băsescu. Parcă oamenii aceștia ar clocoti de furie iar pentru moment îmi inspiră imaginea pe care a dat-o Freud inconștientului: un imens cazan sub presiune. Nu demult am avut și noi aici pe blog un exemplar de "frustratus internetus" - de atunci am hotărât să moderăm comentariile.

Dar de departe cele mai amuzante sunt comentariile de pe Youtube care parcă urmăresc același șablon:
x oameni (respectiv cei care au dat dislike) ...(fac ceva) sau .... Justin Bieber.

De exemplu:
486 dislikes! Nice try Justin Bieber

28 people have not audio on their PC

35 people are fools that plays it cool by making their his wold a little colder

184 cant even hold a guitar

Dear Santa, I want you to take Justine Bieber and give us back Kurt Cobain

1,637 reasons to use a condom (asta e tare!!! :)) )

Au trecut 19 ani

Ce înseamnă un concert bun? Înseamnă „niște unii” care vin pe scenă și te ridică în picioare, te fac să cânți cu ei și să-i aplauzi chiar dacă nu ai venit cu cine știe ce chef și chiar dacă i-ai mai văzut și auzit de sute de ori. Chiar dacă organizatorii îți bagă minute bune lumina direct în ochi, chiar și spectatorii români înțeleg că mai bine lasă huiduielile și nu transformă concertul într-un haos. Și asta pentru că oamenii de pe scenă au fost la înălțime. Ah, și sunt monumente de voie bună. Pasărea Colibri nu a însemnat niciodată numai Florian Pittiș, cum ar spune unii. Ca dovadă faptul că sala a fost arhiplină și nu numai că nu am văzut nici măcar un scaun liber, dar mai era lume și pe margine și pe scări. Bine că am luat biletele cu mult timp înainte! Minunat!

duminică, 27 noiembrie 2011

Muzica de Guerilla

Acum ceva timp obișnuiam să ascult numai muzică de prin anii 70-80, muzica unor generații trecute. Nu eram singurul, am prieteni care ascultă același gen de muzică. Mă îngrozeam atunci când vedeam ce muzică se face în zilele noastre. Totuși mă simțeam un pic anacronic, parcă pierdeam spiritul generației mele, nu o înțelegeam, nu făceam parte din ea. Ascultam muzica pe care o ascultau cei care au acum în jur de 50 de ani - pentru ei sunt convins că a însemnat foarte mult mesajul acelei muzici dar pentru cei de vârsta mea nu mai are aceeași forță. De ce ar iubi un adolescent versul „nu contează cât de lung am părul/ contează cât de mult gândesc” când în ziua de azi chiar nu mai dă nimeni doi bani pe cât de lung ai părul?


Unul din motivele pentru care iubesc Radio Guerilla este pentru că a rezolvat această problemă pentru mine: mi-a arătat că se face muzică bună și acum, muzică care transmite ceva. Am început să mă simt ca făcând parte din lumea actuală și am început să prind spiritul generației mele. Este mare lucru, nu mai mă simt ca un Darth Vader aterizat în Evul Mediu.

Chiar dacă o să mă acuzați de reclamă, vă redau un spot publicitar care îmi place la nebunie:
Salut, sunt Alex Găvan și ascult Radio Guerilla pentru că este la înălțime.

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Imnul de bun simți al României

Masacrul lui Marcel Pavel de pe National Arena a avut și o parte bună: a atras atenția asupra imnului nostru. Andrei Pleșu vorbește într-un articol despre faptul că timpul lui „Deșteaptă-te române” a cam trecut. Parcă și mie mi se pare un imn cam trist, despre o nație adormită și veșnic asuprită de barbari.

Niște tipi foarte creativi s-au gândit chiar să propună un imn de bun simț:


vineri, 25 noiembrie 2011

Miss Regie 2011

Azi-noapte a fost aleasă Miss Regie 2011. Adică, pentru neștiutori, cea mai frumoasă studentă din București. Nu că m-ar interesa pe mine prea tare cine e aia. Dar ia să vedem dacă puteți să ghiciți care a fost premiul. A? Nu, stai așa, e prea greu de ghicit. Premiul constă într-o excursie în Italia și... OPERAȚII ESTETICE! Stai. Cum? Oamenii ăia s-au adunat acolo să aleagă cea mai frumoasă studentă, adică aia cea mai cea dintre toate, cu cele mai cele din toate, cea mai... cum vreți voi și o duc în Italia ca să-i facă ce? Băieți, eu zic să vă grăbiți un pic cu însurătoarea, că în câțiva ani o să se găsească numai d-alea cu silicoane și botox.

Mika's gonna get you down

Nu știu dacă am mai spus-o pe aici. Dacă nu, o spun acum, nu-i problemă: în general, reclamele la furnizorii de servicii de telefonie mobilă mi se par foarte stupide și enervante. Din punctul meu de vedere, ăștia își fac mai mult anti-reclamă cu prostiile astea. Bineînțeles, în frunte se află Vodafone cu Maximia lor și chitara lui Smiley. Dacă nu ar avea toți prietenii mei Vodafone (cred că nu greșesc dacă spun asta), cred că aș renunța la serviciile lor doar din cauza celor menționate mai sus.

joi, 24 noiembrie 2011

Îmi vreau soarele înapoi

Cred că am mai scris un articol asemănător anul trecut, dar nu am mai găsit link-ul.

Acum câteva zile o colegă de breaslă de la Hyperion făcea un studiu despre influența vremii asupra stării psihice (vroia să afle dacă e ori albă ori neagră, ori influențează vremea starea psihică ori nu). M-a pufnit râsul, ia uite-i și pe ăștia, reinventează roata.

S-au făcut 3-4 zile de când nu mai este soare afară. Atmosfera este înnorată și apăsătoare, în limbaj de Rahova „te face la moral”. Eu unul mă simt de parcă vine Apocalipsa, am o stare de agitație și nervozitate - cevă mă neliniștește. Mă simt ca acei oameni primitivi care văzând cum ziua se face din ce în ce mai mică aveau impresia că într-o zi nu va mai exista zi deloc. Exact asta este, o neliniște primitivă. Am nevoie de soare ca să funcționez bine. Și nu, nu vreau să fiu comparat cu o floricică :p Sunt curios cum or suporta nordicii noaptea de 6 luni.

Măcar putem visa: