vineri, 8 iunie 2012
Oameni
Nu e o întâmplare senzațională și nici ceva ieșit din comun. Sau, în orice caz, e ceva ce n-ar trebui să fie ieșit din comun. Mă duceam aseară agale spre casă, cu panourile electorale învârtindu-se pe lângă mine din cauza oboselii, fără prea mult chef de vorbă și alte chestii d-astea. Ei da, pe scurt nu mai aveam în minte nimic altceva decât patul și așternuturile.
Am intrat într-o farmacie deoarece mi se terminaseră rezervele de pastile anti-alergice. Și am spus ce vreau, cu vreo jumătate sau un sfert de gură. Farmacista, răcită cobză, cu șervețelul la nasul care-i curgea șiroaie și cu o voce de parcă tocmai ar fi terminat o porție zdravănă de plâns, a început să îmi spună: „Știți, se ia o pastilă pe zi, seara. Dar pentru ce le luați? Sunteți de mai mult timp alergic sau e o alergie de sezon? Dar un alergolog ați consultat? Păi în primul rând trebuia să vă spună la ce sunteți alergic. Ah, v-a spus. Ok, am înțeles. Vă doresc multă sănătate! Stați, stați, nu plecați, bonul!”... „Una pe zi seara, v-am spus, da?”, aud din spate când mă îndreptam spre ieșire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)