„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
vineri, 8 iunie 2012
Oameni
Nu e o întâmplare senzațională și nici ceva ieșit din comun. Sau, în orice caz, e ceva ce n-ar trebui să fie ieșit din comun. Mă duceam aseară agale spre casă, cu panourile electorale învârtindu-se pe lângă mine din cauza oboselii, fără prea mult chef de vorbă și alte chestii d-astea. Ei da, pe scurt nu mai aveam în minte nimic altceva decât patul și așternuturile.
Am intrat într-o farmacie deoarece mi se terminaseră rezervele de pastile anti-alergice. Și am spus ce vreau, cu vreo jumătate sau un sfert de gură. Farmacista, răcită cobză, cu șervețelul la nasul care-i curgea șiroaie și cu o voce de parcă tocmai ar fi terminat o porție zdravănă de plâns, a început să îmi spună: „Știți, se ia o pastilă pe zi, seara. Dar pentru ce le luați? Sunteți de mai mult timp alergic sau e o alergie de sezon? Dar un alergolog ați consultat? Păi în primul rând trebuia să vă spună la ce sunteți alergic. Ah, v-a spus. Ok, am înțeles. Vă doresc multă sănătate! Stați, stați, nu plecați, bonul!”... „Una pe zi seara, v-am spus, da?”, aud din spate când mă îndreptam spre ieșire.
Nu știu dacă toate astea țin de deontologia ei profesională sau nu, habar n-am. Dar îmi pare bine că mai există și oameni, nu doar roboți. Oameni care nu își fac treaba doar pentru că sunt obligați să câștige un ban. Oameni care se trăduiesc. Pe ea o interesa de ce iau pastila aia, ce problemă am, cum poate să mă ajute.
După cum spune și reclama la Vodafone (care în sfârșit au scos ceva ca lumea după toate tâmpeniile cu Maximia și CRBL), mai există și angajați care stau peste program chiar dacă lucrează de acasă, taximetriști care nu te întreabă unde mergi înainte să deschizi ușa, familii ocupate care încă își fac timp pentru masa de duminică sau oameni de treabă care împing mașina altuia chiar dacă afară plouă. Cât de mulți nu știu exact, dar se mai întâmplă din când în când să-i întâlnesc. Și de fiecare dată simt cum îmi crește inima.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Suntem mai multi decat cred ei :D
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereDa, sunt dacă ai ochi să îi vezi, și sunt chiar mai aproape decât crezi. Acum îmi vine în minte doar exemplul lui Dragoș care își folosește energia, timpul și echipamentele firmei în care a investit mulți bani pentru a îi învăța pe alții ce înseamnă munte. Dar dacă stau să mă gândesc cu siguranță mai găsesc multe exemple.
RăspundețiȘtergereMie o farmacistă chiar mi-a recomandat un doctor și pot spune că mi-a pus o vorba buna la cabinet. Mai sunt si oameni printre noi.
RăspundețiȘtergereEi, deci nu suntem chiar o țară de nesimțiți, leneși și hoți, nu? :)
RăspundețiȘtergere