„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
marți, 25 mai 2010
Încotro ne îndreptăm?
Probabil singurele 30 de minute din zi când mă uit la televizor sunt la masa de prânz. Ei bine, azi la masa de prânz am avut ghinionul să îl prind pe domnul Măruță cu a lui Happy Hour. Invitat a fost de data asta domnul Liviu Vârciu. Nu știu dacă știți cine e Liviu Vârciu, dar cu siguranță vă amintiți de formația L.A..
Ei bine, după emoționanta poveste de dragoste dintre Liviu și fosta lui soție, sfârșită prin divorț, și după ce eroul nostru a ținut să îl vedem la televizor plângând, Pro TV-ul a inițiat o campanie. Este vorba despre ”Mr. and Mrs. Vârciu”, adică domnului Vârciu i se caută o nouă soție.
Inițial am crezut că este un fel de glumă proastă a postului mai sus menționat și că Liviu se va supăra și va face scandal când va afla de această chestie, cum ar face orice om normal. Dar nu, el intră în joc. Cred că nu mai e nevoie să spun ce fel de fete s-au înscris în cursa pentru inima eroului nostru. Le găsiți pe pitipoance.ro bănuiesc, oricum. Textele lor de agățat erau de genul ”Liviu, o să îți împlinesc toate dorințele!”.
Poate că acum, citind aceste rânduri, nu vi se pare nimic ieșit din comun. Probabil e ceva la ordinea zilei și nici eu nu știu de ce mă mai mir. N-o să mai lungesc acum postul spunând că toți au ajuns să facă asta pentru audiență. Întrebarea e: de ce românii vor numai astfel de emisiuni? De ce au ajuns românii așa? De ce dimineața în autobuz toată lumea citește Libertatea, Click și CanCan? Încotro ne îndreptăm?
Etichete:
Andrei,
fărâme de gânduri,
prostie,
televizor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Saracu' Liviu, traiesti-nconjurat doar de oameni rai si tot ce trebuie sa-ti amintesti acum sunt ochii mei!
RăspundețiȘtergereHehe, asta da replica de agatat pt. baiatu'!
Laura... ai ceva sa ne spui? te-ai inscris si tu in cursa pentru inima lui Liviu? sa poate pentru ochii lui? :))
RăspundețiȘtergereSingurele 30 de minute când te uiți la televizor sunt la masa de prânz? Și nu înghiți cu hopuri!?
RăspundețiȘtergereMda... e trist ce vedem, dar eu sunt optimist. Observ miscari interesante din partea altor branduri de presa, mult mai serioase. De vreo 2 ani Adevarul ne mai da si cate o carte verde cu pagini de aur ale literaturii universale iar Jurnalul National face recurs la Romania, oferindu-ne o colectie cu cele mai interesante 100 de volume din literatura noastra.
RăspundețiȘtergereVad deja ca se formeaza 2 trenduri, unul spre cel mai josnic tip de "mass-media" (degetele mele au cam refuzat sa scrie cuvantul "mass-media" pret de cateva secunde) si altul care promoveaza cultura autentica ca pe o oaza de lumina intr-un desert de incultura.
Astept clipa in care, dupa modelul manelelor care in sfarsit au inceput sa fie respinse de opinia generala si "cancanismul" si "libertatenismul" vor fi devenit sabloane de evitat; cand romanul va cauta o noua optica in ceea ce ii priveste lumea si felul in care vrea sa-i fie redata; cand va cauta din nou sa se adape din surse autentice de cultura, si nu din divertisment de mahala, cand a fi cult va fi un brand cautat, la fel cum era cel al omului care vorbea jumate in engleza jumata in romana acum zece ani, fiind considerat om destept si umblat, sac!
Ai dreptate, Vlad, din fericire am observat în ultima vreme multă lume în autobuz citind cărţi de la Adevărul sau de la Jurnalul Naţional. Eu am fost un pic pesimist, am vorbit doar de cei care citesc Libertatea şi alte ziare de genul ăsta. Şi eu sunt unul dintre susţinătorii "cititului în autobuz". Stând în Drumul Taberei, cred că aş pierde prea mult timp dacă m-aş uita pe fereastră mergând înspre centru şi înapoi. Am citit cărţi întregi stând la coadă la Academie!
RăspundețiȘtergereVecini de cartier... se vede, comportament asemanator ;)
RăspundețiȘtergere