Fără telefon
De multe ori m-am întrebat cum ar fi să stau măcar o zi sau două fără telefonul mobil. Este unul dintre lucrurile fără de care societatea din ziua de azi pare că nu ar exista. Dacă acum 20 de ani nimeni nu avea așa ceva, astăzi găsești telefonul mobil atât în geanta bunicii de 80 de ani, cât și în buzunarul copilului de la grădiniță. Și ăștia sunt cei mai nefericiți, care au doar unul. Lumea normală are cel puțin 2-3. Ne-am obișnuit să dăm un telefon pentru orice prostie, orice întrebare stupidă și neimportantă, să dăm sms-uri cu sutele și să ne spunem tot felul de lucruri, care poate altfel ar fi rămas nespuse. Nu știu dacă v-ați gândit cât timp consumați cu telefonul mobil. Consumăm, rectific.
În sfârșit, ca să nu o mai lungesc prea mult, ieri seara dorința mi s-a împlinit! Cum din propria inițiativă experimentul nu ar fi avut loc (pentru că, deși nu prea sunt eu fanul vorbitului la telefon, totuși sunt dependent de el), sim-ul meu, deja în vârstă de aproape 9 ani, a cedat! Prin urmare, cel puțin astăzi, puteți să mă căutați prin ce modalitate vreți și credeți voi de cuviință, dar nu încercați să mă sunați!
sursa foto
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te mănâncă limba? Ia să vedem de ce ești în stare!