„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
marți, 14 iunie 2011
Maximum Rock & Roll
De ziua mea am primit o carte care a avut un efect destul de interesant: m-a făcut să îmi placă din nou AC/DC. Am trecut pentru o vreme de la obișnuitele romane citite prin autobuze și metrouri la cartea care povestește istoria formației. Dacă se întreabă cineva cumva ce s-a întâmplat de am ajuns tocmai eu să nu-i mai suport, răspunsul e simplu. După ce, în preajma concertului de anul trecut, am ascultat AC/DC până la refuz, a urmat o pauză foarte lungă.
Autorii (Murray Engleheart și Arnaud Durieux) povestesc toată treaba de când frații Angus și Malcolm erau mici de tot, cum s-au apucat ei de cântat, cum l-au cunoscut pe Bon Scott și apoi pe ceilalți, cum s-a terminat era lui Bon și a început era Brian Johnson și cum au ajuns ei până la Black Ice. De asemenea, găsiți istoria fiecărui disc scos de ei, întâmplări din turnee și multe altele. De exemplu, probabil puțini știu (sau și-au imaginat) că Angus nu bea deloc alcool (și nu pentru că a trebuit să se lase ca să nu moară, ci pur și simplu pentru că nu bea). Sau că George Young, fratele lui și al lui Malcolm, a fost fondatorul formației The Easybeats și, foarte mult timp, producătorul celor de la AC/DC.
Privind retrospectiv, concertul AC/DC la București a fost unul dintre cele mai tari evenimente de la noi. Un concert perfect, unul dintre evenimentele care nu trebuiau ratate. AC/DC e o formație care a rezistat de-a lungul anilor, o formație care are un succes uriaș și acum, la aproape 40 de ani de la lansare, fără prea multe schimbări de componență, o formație care cântă foarte simplu, dar atât de bine. Au ajuns cei mai tari, așa cum erau ei siguri la începuturile lor, când cântau în cluburi pentru câteva sute de oameni.
Cartea e destul de stufoasă, are peste 500 de pagini, se numește „AC/DC Maximum Rock & Roll” și a apărut în 2010 la editura Publica, colecția Victoria Books. Recomand fanilor.
Let there be rock!
Etichete:
AC/DC,
Andrei,
Angus Young,
Arnaud Durieux,
carte,
Maximum Rock and Roll,
Murray Engleheart,
rock
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te mănâncă limba? Ia să vedem de ce ești în stare!