marți, 28 februarie 2012
Lumea merge la teatru
Cu toate că societatea se duce încet-încet (dar sigur) la vale, cu toate că lumea parcă se prostește de la zi la zi, devine tot mai ignorantă, superficială și amatoare de kitsch (și hai să nu mai continuăm mai bine), în ciuda apariției filmelor HD, descărcate fără bani și fără vreun efort de acasă din fotoliu, totuși lumea merge la teatru. Și nu doar că merge, dar se îmbulzește la cozi pentru bilete, se trezește sâmbătă dimineața în zori de zi ca să prindă un loc la Egoistul, Sinucigașul sau Dineu cu proști, piese de care altfel nu ai cum să dai cu ochii.
Sunt piese care se joacă cu casa închisă de ani buni de zile, chiar dacă biletul costă 70 de lei. O să spuneți poate că se duc la teatru doar pensionarii care nu au altceva de făcut și care au rămas ancorați în vremurile lor? Nu, am văzut și foarte mulți tineri. Tineri care îl aplaudă pe Radu Beligan sau pe Tamara Buciuceanu minute în șir, până li se înroșesc palmele.
Ca probă: 10-11 martie, la Bulandra e Moartea unui comis voiajor. Am reușit să strâng, aproape fără niciun efort, 14 oameni. Eu zic că-i semn bun. Lumea e încă înnebunită să vină să-l vadă pe scenă pe Maestrul Rebengiuc. Nu mai există speranță? Ba eu zic că mai există.
sursa foto
P.S.: aud voci revizioniste și reacționiste spunând că de ce și cum de am dispărut de tot cu blogul; ei, nu am dispărut.
Ca probă: 10-11 martie, la Bulandra e Moartea unui comis voiajor. Am reușit să strâng, aproape fără niciun efort, 14 oameni. Eu zic că-i semn bun. Lumea e încă înnebunită să vină să-l vadă pe scenă pe Maestrul Rebengiuc. Nu mai există speranță? Ba eu zic că mai există.
sursa foto
P.S.: aud voci revizioniste și reacționiste spunând că de ce și cum de am dispărut de tot cu blogul; ei, nu am dispărut.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te mănâncă limba? Ia să vedem de ce ești în stare!