„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
Se afișează postările cu eticheta Radu Beligan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Radu Beligan. Afișați toate postările
marți, 28 februarie 2012
Lumea merge la teatru
Cu toate că societatea se duce încet-încet (dar sigur) la vale, cu toate că lumea parcă se prostește de la zi la zi, devine tot mai ignorantă, superficială și amatoare de kitsch (și hai să nu mai continuăm mai bine), în ciuda apariției filmelor HD, descărcate fără bani și fără vreun efort de acasă din fotoliu, totuși lumea merge la teatru. Și nu doar că merge, dar se îmbulzește la cozi pentru bilete, se trezește sâmbătă dimineața în zori de zi ca să prindă un loc la Egoistul, Sinucigașul sau Dineu cu proști, piese de care altfel nu ai cum să dai cu ochii.miercuri, 16 noiembrie 2011
Străini în noapte
Ziceam acum vreo lună de piesa asta. Dacă a fost la înălțimea așteptărilor? Nu. A fost peste înălțimea așteptărilor. Partea proastă e că eu nu cred că am cuvinte atât de alese încât să povestesc ce am văzut aseară. Având în vedere și faptul că aseară Florin Piersic a vorbit cam cât am scris eu în ultimul an pe blog, n-o să spun prea mult. Nici n-ar fi frumos să stric surpriza, pentru că mai urmează spectacole și cred că ar fi o idee bună să vă duceți să le vedeți. Am râs cu gura până la urechi, am urmărit totul cu sufletul la gură, mi-au plăcut amândoi actorii foarte mult (și cred că Medeea Marinescu nu a fost cu nimic mai prejos decât Piersic, asta însemnând că au fost amândoi foarte sus), răsturnări de situație spectaculoase. Iar finalul...
vineri, 21 octombrie 2011
Fiecare cu damblaua lui
Gata, am pus mâna pe ele! În sfârșit, după mai bine de un an de când aveam planul ăsta, am bilete la Străini în noapte! Nu mă întrebați de ce a durat atât. Fapt e că eu zic că sunt unele lucruri care nu trebuie ratate, categorie la care se încadrează, apropo, și piesa Egoistul în regia aceluiași Radu Beligan (ce clișeu stupid, știu, normal că e același). Prețul este cam exagerat pentru o piesă de teatru, dar ce poate fi mai încântător decât Florin Piersic și Medeea Marinescu într-o comedie romantică? Fericirea vine din lucruri mărunte. Alt clișeu, dar eu zic că merge bine. Păcat că mai e atât de mult până pe 15 noiembrie!
miercuri, 17 august 2011
Actori și actori
Mă uit, de câteva zile, la scenete cu Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin și alții asemenea. Și râd de unul singur, ca prostul. Și nu pot să nu mă gândesc că s-au dus, pe rând, toți ăștia. Că nu mai e nici Gheorghe Dinică, nici Ștefan Iordache, Ștefan Bănică, Nicu Constantin, Octavian Cotescu și alții.
Ați spune că nu-i o problemă, mai e un Radu Beligan (apropo, cine ar fi crezut că nu o să mai apuc să văd Take, Ianke și Cadâr nu din cauza lui, ci a maestrului Dinică), mai e un Marin Moraru, un Victor Rebengiuc, un Florin Zamfirescu. Mai sunt încă. Dar când n-or mai fi (că nu poți să zici că mai au așa mult), cine îi înlocuiește?
Etichete:
actori,
Andrei,
fărâme de gânduri,
Radu Beligan,
teatru,
Toma Caragiu,
Un alpinist convins
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

