„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
Se afișează postările cu eticheta recomandari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recomandari. Afișați toate postările
miercuri, 16 noiembrie 2011
Străini în noapte
Ziceam acum vreo lună de piesa asta. Dacă a fost la înălțimea așteptărilor? Nu. A fost peste înălțimea așteptărilor. Partea proastă e că eu nu cred că am cuvinte atât de alese încât să povestesc ce am văzut aseară. Având în vedere și faptul că aseară Florin Piersic a vorbit cam cât am scris eu în ultimul an pe blog, n-o să spun prea mult. Nici n-ar fi frumos să stric surpriza, pentru că mai urmează spectacole și cred că ar fi o idee bună să vă duceți să le vedeți. Am râs cu gura până la urechi, am urmărit totul cu sufletul la gură, mi-au plăcut amândoi actorii foarte mult (și cred că Medeea Marinescu nu a fost cu nimic mai prejos decât Piersic, asta însemnând că au fost amândoi foarte sus), răsturnări de situație spectaculoase. Iar finalul...
vineri, 9 septembrie 2011
Supleantul

E al patrulea roman de Petru Popescu pe care l-am citit. Nu scrie prea sofisticat sau prea pretențios, cărțile lui se parcurg în general pe nerăsuflate. Așa s-a întâmplat, cel puțin în cazul meu, și cu Supleantul, povestea aventurii autorului cu „fiica faraonului”, Zoia Ceaușescu. E genul de roman pe care eu unul nu pot să-l las din mână nici măcar când traversez strada (așa că îi rog pe cei care m-au văzut prin oraș în ultimele zile să mă scuze dacă am trecut pe lângă ei fără să îi observ). Asta chiar în condițiile (nu foarte convenabile) în care știam finalul încă dinainte să încep cartea (care pornește de la fapte reale și bine cunoscute, evident).
Etichete:
Andrei,
carte,
Ceausescu,
Petru Popescu,
recomandari,
Supleantul,
Zoia Ceausescu
miercuri, 13 aprilie 2011
Despre frumusețea uitată a vieții
Nu e o carte greoaie care să îți pună mari probleme, așa cum mi s-a înâmplat cu alte cărți scrise de Andrei Pleșu, pe care m-a simțit nevoit să le abandonez după ce le-am răsfoit puțin. Este o colecție de articole apărute în Dilema Veche și Adevărul. Aș spune, în câteva cuvinte, articole cu și despre înțelepciunea cotidiană. Cu alte cuvinte, după cum spune și titlul cărții, să uităm micile sau nu-așa-de-micile probleme de zi cu zi și să ne amintim de frumusețea uitată, din păcate, în ultima vreme, a vieții.
marți, 25 ianuarie 2011
Miercuri seara
Ei, și uite încă o veste care face începutul săptămânii să arate mai bine (pe lângă faptul că a nins și se anunță un sfârșit de săptămână numai bun pentru schi). Ieri era să fie zi liberă, dar nu a mai fost. Nu-i nimic, mi-am spus, măcar am aflat că miercuri Emeric Imre vine tocmai de la Cluj ca să cânte în Iron City!
Și pentru la capitoul Recomandări am stat cam prost în ultima vreme, vă sugerez pentru miercuri seara o combinație, cel puțin din punctul meu de vedere, minunată: Emeric Imre și FolkFrate!
Și pentru la capitoul Recomandări am stat cam prost în ultima vreme, vă sugerez pentru miercuri seara o combinație, cel puțin din punctul meu de vedere, minunată: Emeric Imre și FolkFrate!
Etichete:
Andrei,
Emeric Imre,
folk,
Folk Frate,
Iron City,
miercuri,
recomandari
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
