Se afișează postările cu eticheta Emeric Imre. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Emeric Imre. Afișați toate postările
marți, 11 octombrie 2011
Folk din pana mea
... în pana mea, ce concert a fost aseară în Joy Pub! Lansarea discului cu versurile lui Sorin Poclitaru a strâns la un loc mulți artiști și oameni faini. De unii am tot auzit până acum și mi-a făcut plăcere să îi văd pentru prima oară: Adi Beznă e senzațional, un monument de bună dispoziție și glume! Pe alții abia așteptam să îi revăd: Emeric Imre, Ovidiu Mihăilescu, Make (care din păcate nu a mai ajuns), Puiu Crețu. Pe alții, cum ar fi grupul Zări, abia i-am cunoscut, dar mi-au plăcut la nebunie! Au fost și cântece pe versuri de Sorin Poclitaru (un om incredibil, care organizează concerte folk la Gura Humorului din propriul portofel), au fost și versuri recitate (foarte frumoase!), au fost și tot felul de alte cântece cunoscute. Totul a culminat, ca de obicei, cu Nebun de alb.
joi, 14 aprilie 2011
Nebun de alb
În urma unei scurte discuții pe care am avut-o aseară din orașul de oțel, mi-am adus aminte de poezia „Nebun de alb”, a lui Adrian Păunescu. Mă refer aici la întreaga poezie, nu la melodia cântată de Emeric Imre, pe care probabil o cunoaște cea mai mare parte dintre voi.
joi, 27 ianuarie 2011
Mama noastră de zbanghii!
Vă jur pe lumină și pe clătinare, cu scârbă vă jur, Dumnezeu a fost ea... Asta se auzea când am intrat în orașul de oțel. Și tot atunci am observat că nu am loc să arunc un ac în Iron City. Surprinzător, concertul începuse înainte de ora 10. Pe scenă nu era numai Emeric Imre, ci și Andrei Păunescu cu formația lui.
Așadar, seara a început cu recitalul lui Andrei Păunescu, din care am reținut următoarele:
Haide mamă, haide mamă, hai, niște liniște să-mi dai...
Hai din lume în mit, hai din strugure-n cană, să te beau liniștit, dulcea mea buruiană...
Suntem răi și aroganți [...] Mama noastră de zbanghii!...
Și, bineînțeles: La margini te chem să fugim undeva, că și sufletul meu e o mahala.
Apoi trupa de pe scenă este înlocuită de un singur om: Emeric Imre cu chitara lui.
Astfel după tine se încheie toate. Trag oblonul negru la fereastra mea. (publicul este în delir) Totu-i drum, numai drum...
Așadar, seara a început cu recitalul lui Andrei Păunescu, din care am reținut următoarele:
Haide mamă, haide mamă, hai, niște liniște să-mi dai...
Hai din lume în mit, hai din strugure-n cană, să te beau liniștit, dulcea mea buruiană...
Suntem răi și aroganți [...] Mama noastră de zbanghii!...
Și, bineînțeles: La margini te chem să fugim undeva, că și sufletul meu e o mahala.
Apoi trupa de pe scenă este înlocuită de un singur om: Emeric Imre cu chitara lui.
Astfel după tine se încheie toate. Trag oblonul negru la fereastra mea. (publicul este în delir) Totu-i drum, numai drum...
marți, 25 ianuarie 2011
Miercuri seara
Ei, și uite încă o veste care face începutul săptămânii să arate mai bine (pe lângă faptul că a nins și se anunță un sfârșit de săptămână numai bun pentru schi). Ieri era să fie zi liberă, dar nu a mai fost. Nu-i nimic, mi-am spus, măcar am aflat că miercuri Emeric Imre vine tocmai de la Cluj ca să cânte în Iron City!
Și pentru la capitoul Recomandări am stat cam prost în ultima vreme, vă sugerez pentru miercuri seara o combinație, cel puțin din punctul meu de vedere, minunată: Emeric Imre și FolkFrate!
Și pentru la capitoul Recomandări am stat cam prost în ultima vreme, vă sugerez pentru miercuri seara o combinație, cel puțin din punctul meu de vedere, minunată: Emeric Imre și FolkFrate!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)