duminică, 22 aprilie 2012
Lucrurile mici, din nou
Ieri seară (sau noapte!? cred că era după 10) mă sună Andrei să ieșim la bere că l-a sunat și pe el Iulia și vrea să facem gașcă. Băi mi s-a părut genial! Îmi plac la nebunie oamenii care fac ce simt și mai uită din când în când de așa numitele reguli de bun simț. Adică frate, ce dacă e 10 noaptea și oamenii poate că nu ar mai suna să te cheme în oraș, eu am chef să bem o bere și sun, ce plm. Mi-a plăcut super mult. Îmi pare rău că nu am putut să merg, lucram când m-a sunat și chiar trebuia să termin niște chestii, altfel cu siguranța mi-aș fi luat bicicleta și aș fi întins-o.
Astăzi am făcut unul din lucrurile de care îmi era dor și simțeam nevoia: să lucrez cu mâinile la propriu, old-school așa, să iau sculele în mână și să repar ceva. Am umblat la bicicletă și am tunărit-o. Mă rog, e mult spus tunărit, chestia a fost cam așa: eu am un jaf de bicicletă, o semicursieră luată la mâna a doua și care a fost dotată cu fel de fel de accesorii ce o fac să arate a bicicletă de bătrânei de la țară: far cu dinam, portbagaj, apărătoare de noroi din tablă. Mă deranjau toate lucrurile acestea pentru că nu mai arătam la fel de cool pe bicicletă cum arăt fără așa că am hotărât să le scot. Am demontat roți, m-am murdărit de ulei, mi-am dărâmat bicicleta pe picior, mi-am repetat repertoriul de înjurături ("grindosternicul și plămâneii stângi ai lu mă-ta" a rămas preferata, copyright CTP), am avut de furcă cu șuruburi înțepenite de rugină iar unde nu a mers și nu a mers cu tehnica a mers cu forța: în spate mi-am tăiat apărătoarea cu fierăstrăul pentru că nu puteam să desfac un șurub. Prin urmare acum am o jumătate de apărătoare pe spate pe care nu am cum să o dau jos.
M-am simțit super bine, mascul mulțumit de el care tot ce mai așteaptă este o bere. Cam așa:
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te mănâncă limba? Ia să vedem de ce ești în stare!