joi, 19 aprilie 2012
Dilema și gândul
Urmăresc pe Facebook două ziare: Dilema Veche și Gândul. În cazul primului, citesc majoritatea articolelor cu mare plăcere. E un fel de destindere, o oază de liniște și de normal în toată nebunia din media. În frunte cu Andrei Pleșu, Dilema are o echipă de gazetari normali într-o lume anormală, cu principii sănătoase și care știu să scrie (spre deosebire de majoritatea presei, care parcă cere să fie luată la pumni).
La început am crezut și despre Gândul că e un ziar serios. Sigur, un altfel de ziar, care se axează mai mult pe cotidian. M-am înșelat. Mi-am dat seama că m-am săturat să văd postat la fiecare 5 minute câte un articol despre toate prostiile pământului, prezentate sub titluri de genul Șoc și groază, Dramă, Vine sfârșitul lumii etc. Și îți vine să dai click. Știri copiate în stil pur amatoricesc, link-uri identice postate de mai multe ori, sub prezentări diferite. Dacă mai apare și un articol despre nunta lui Pepe, diferența față de Libertatea sau Can Can devine insesizabilă.
Așa că m-am hotărât în sfârșit să apăs butonul de unsubscribe. Nu ca o formă de protest pentru că, evident, puțin le pasă lor că pierd un cititor. Dar cred că viața mea de zi cu zi poate să fie mai bună fără. La urma urmei nici nu știu de ce aș avea nevoie să știu toate prostiile astea.
A, și încă ceva. Citisem la un moment dat pe Daily Cotcodac că Dilema Veche are un număr mult mai mic de abonați decât like-uri pe Facebook datorită (sau din cauza?) numărului tot mai mare de hipsteri, care cred că e cool să fii cult. Da' poate că nu-i chiar așa. E clar că e mult mai confortabil să îți vină articolele pe net la nas decât să cumperi ziarul. Dați-mi voie să sper că cei 33.000 de fani de pe Facebook chiar citesc Dilema.
sursa foto
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te mănâncă limba? Ia să vedem de ce ești în stare!