Bine ați venit la noi acasă!

joi, 29 aprilie 2010

Sunt dator cu o bere...

Lui Andrei. De câteva zile tot ascult și nu mă mai satur melodia care a găsit-o el, Cristina Andrieș - Caută-mă tu. E tare de tot Andrei ăsta, a găsit melodia care îmi place cel mai mult de la Cristina. Partea amuzantă e că era chiar sub nasul meu, pe trilulilu.ro. E drept, sună mult mai bine live la Folk Frate dar când
( (time_count != miercuri_seara) ||
(merg_la_Folk_Frate == ciuciu) ) merge de minune.

***când am scris postul aici se afla și un link către piesă dar între timp piesa a fost ștearsă de pe trilulilu.ro. Dacă este vreun așa mare iubitor de folk pe aici, i-o pot trimite, sper că nu se supără Cristina Andrieș că facem bișniță cu muzica ei.***

duminică, 25 aprilie 2010

Am idei preconcepute...

Da, recunosc! Am idei preconcepute. Până de curând dacă mă întrebai ce părere am de Depeche Mode ți-aș fi spus un „bleah” din toată inima, deși nu cred că ascultasem mai mult decât Personal Jesus. Asta până am dat de niște melodii absolut bestiale, cum ar fi „Enjoy the silence” sau „It's no good”. Chestia asta vine în continuarea altor idei preconcepute cărora le-am dat cu flit de curând, tot legat de formații. La fel, aveam o părere foarte proastă despre Alternosfera și Țapinarii. De la Țapinarii știam de „Sfârșit și început de lume” care îmi plăcea cât de cât dar per total aveam o părere proastă despre formație. Nu mă sinchisisem să ascult mai mult, auzisem și de la Andrei că sunt nașpa. E mai ușor să iei idei de la alții, ce rost să le treci prin filtrul minții tale. Dacă economisești timpul în care gândești îți rămâne mai mult de stat la bere. Părerea despre Țapinarii mi-am schimbat-o când am auzit „Embargo pe creier”, piesă pe care am ascultat-o câteva zile în șir. La fel cu Alternosfera, de curând am auzit „Albe închisori”. Doamne, ce piesă...

vineri, 23 aprilie 2010

Povesti de pe munte

Nu am mai scris demult pe blog, nici cu timpul nu stau grozav și nici poftă nu am avut. Azi vă spun povestea ultimei ture, o tură superbă atât datorită companiei cât și vremii. Am fost în Ciucaș, pe Zăganu, locuri prin care am mai fost de câteva ori. În afară de Adi și Liviu am mai avut un oaspete de seamă - Mișa, nu mai petrecusem demult mai mult timp împreună.

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Ce frumoşi şi tineri eram la început de drum!

De la un timp am o senzaţie destul de neplăcută, şi anume aceea că parcă timpul trece mult prea repede. Vestea că peste aproximativ o lună împlinesc 22 de ani mi se pare destul de îngrijorătoare.

Faptul că anii de liceu sunt cei mai frumoşi e un clişeu destul de des folosit, auzit pe la mulţi amici şi neamici, dar asta nu înseamnă că nu se aplică şi în cazul meu. Facultate... deja au trecut aproape trei ani de facultate, mâine-poimâine am diploma de licenţă undeva în sertarul biroului meu şi nu mi se pare că am câştigat prea multe.

Fie ce-o fi, în viitorul apropiat va trebui să am o slujbă (în paranteză fie spus, la mine la facultate se practică chestia asta de mult, deci eu sunt chiar destul de întârziat). Deşi asta înseamnă nişte bani serioşi în plus, n-aş putea spune că mă bucură foarte mult chestia asta. Vorba lu’ Baniciu, „am fost cel mai bogat din lume când n-aveam niciun ban”.