Se afișează postările cu eticheta concerte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta concerte. Afișați toate postările
sâmbătă, 18 octombrie 2014
Nightlosers. Ceva e în neregulă cu noi?
Habar nu am de ce și cum, eu care merg pe la toate concertele, abia aseară am ajuns prima dată la Nightlosers. Adevărul este că de mult plănuiam ieșirea asta, dar de fiecare dată când auzeam de vreo cântare a lor, planetele se aliniau cumva complet greșit, iar eu nu aveam cum să ajung.
În fine. Am auzit că sunt vineri în Barfly, nu aveam nimic altceva de făcut. De altfel, ce altă zi mai bună s-ar fi putut găsi pentru o chestie ca asta? Ajungem în bar cu vreo oră (sau chiar mai puțin) înainte: gol! Vreo zece oameni, cu tot cu personalul. Până la 11 jumate, când au băgat instrumentele în priză, s-a mai animat totuși atmosfera. Ah, bilete nu ne-au mai tăiat. Bine, era vorba de o consumație obligatorie de 20 de lei, nici măcar bilete. Și nu, nu mă simt prost, că oricum am băut beri de mai mult de 20 de lei.
joi, 21 februarie 2013
Hoinar prin Piaţa Matache, la Papa la Şoni
Probabil că sunt ultimul care apucă să scrie despre Hoinar prin Piața Matache. După atâtea concerte prin Vamă, Big Mamou și tot felul de alte locuri, uite că s-a nimerit să ratez tocmai marea lansare de la teatrul Excelsior. Mult așteptata lansare a discului, despre care la un moment dat nici nu eram sigur dacă Make mai vorbește serios sau nu.
Noroc că de multe ori în viață se ivește și a doua șansă.
Concertul de aseară de la Papa la Șoni
a fost un fel de post-lansare a albumului: cu melodii de pe viitoarele discuri
(odată ce s-a spart gheața, eu unul sunt singur că vor mai fi!) și cu cel
actual pe masă, așa, ca pentru cei mai întârziați. Dar pentru mine nu a fost
numai atât. Pentru mine a fost un fel de combinație între lansare și concertul
tradițional de Valentine’s Day, de la
care nu lipsisem în ultimii ani și care anul ăsta n-a mai avut loc
datorită evenimentelor mai sus menționate.
vineri, 9 noiembrie 2012
Roger Waters la București!
Am aflat acum 15 minute. Încă sunt în stare de șoc. Îmi tremură mâinile
când scriu și vocea când dau vestea mai departe. Îmi vine să plâng, să râd, să
țopăi, să cânt, să strig. Am verificat informația de 10 ori, în timp ce încă mă
frecam la ochi. Dar nu, n-ar ce să fie, visul s-a împlinit, în sfârșit. O
confirmă și site-ul oficial: Roger Waters vine la București cu turneul The Wall
pe 28 august, la anul! O să fie prima dată când o să fac ceea ce până acum nu
înțelegeam la unii fanatici: îmi iau bilet în față și mă așez de diminață la
coadă, să fiu sigur că prind primul rând. Nu știu dacă e în timpul săptămânii,
nici nu mă interesează, îmi iau o zi de concediu. Pff. Nu știu, alte cuvinte nu
îmi mai găsesc acum. Încă îmi bate inima ca la nebuni. Vorbim altădată!
sursa foto
duminică, 23 septembrie 2012
Mulțumim, domnule Cohen!
Mulțumim că nu v-ați supărat pe noi că, așa cum ne e obiceiul, am ajuns mai târziu la concert și ne foiam de mama focului în timp ce dumneavoastră cântați Dance me to the end of love. Ce să-i faci, un domn nu întârzie niciodată.
Mulțumim că nu v-ați supărat că organizatorii au scris pe bilet 20:30, deși ora oficială de începere era 20:00.
Mulțumim că ați venit a treia oară în România. Dacă mai veniți de încă 10 ori, tot de atâtea ori o să fiu acolo.
Mulțumim că nu ne-ați înșelat așteptările nici de data asta, că am auzit și am văzut exact ceea ce ne doream timp de mai bine de trei ore.
Mulțumim că ne-ați mulțumit de atâtea ori, mulțumim că v-ați plecat în fața noastră, că ne iubiți fără fițe de artist.
Mulțumim că ați compus toată muzica asta.
Mulțumim că aveți o formație care ne-a făcut (din nou) pielea ca de găină.
Domnule Cohen, mulțumim pentru încă un concert de vis!
sâmbătă, 11 august 2012
Dincolo de orice Vamă... Folk You!
Despre Folk You. Iarăși scriu cu întârziere, dar am motive serioase. În primul rând, de când am venit am avut tot felul de alte îndeletniciri. În al doilea rând, am preferat să nu mă gândesc prea mult la mare imediat ce am plecat de acolo. Așa că am amânat. Dar despre ce a fost la Folk You tot trebuie să scriu, că doar a fost așa frumos. După mine, una dintre cele mai frumoase ediții de până acum. Sigur, îmi e încă dor de primele, atunci când era numai folk și la 1-2 noaptea mai erau vreo sută sau două de oameni care îi ascultau pe Alifantis și Șeicaru. Era folk, dar nici nu pot să mă plâng că acum mai apar acolo și Celelalte Cuvinte, Iris, Phoenix sau Compact. Cum spunea și poetul de Bob Dylan, the times they are a changing.
luni, 2 iulie 2012
... și știți ceva?
Nu știu cum să vă spun, dar mie chiar mi-a plăcut aseară la Guns. De fapt uite că știu, am spus-o foarte simplu. Mi-am amintit că printr-a noua și a zecea asta era trupa mea favorită, așa că am trecut peste prejudecata că o să fie Axl Rose & Friends, deci o să fie varză (de altfel ăsta fiind motivul pentru care am ratat primul concert). Și, evident, idee cu care au venit mulți la Romexpo, genul de oameni care abia așteptau să plece acasă, să intre pe Facebook sau nu știu care forum și să ne spună ei ce distrus e Axl.
Păi stați un pic așa. Pe cuvânt dacă vă înțeleg. Ia spuneți-mi voi mie cine a mai venit în România să vă cânte vouă trei ore și ceva? Iar aia cu „Axl nu mai are voce, dar are în schimb burtă” mi se pare că pică din prima. Că s-a auzit prost la început, da, sunt de acord. Asta e o meteahnă veche a concertelor de pe la noi, dar stați așa, că dacă mă gândesc bine, în Danemarca la Ozzy s-a auzit mai prost de atât. Noroc că au mai reglat treburile și vocea lui Axl s-a făcut până la urmă auzită. Și surpriză, chiar sună destul de aproape cu ceea ce știam de acum vreo 20 de ani. Că n-are cum să fie la fel, asta e altceva.
marți, 27 martie 2012
Seară ca-n povești
„Hm, de ce nu?”, îmi ziceam acum vreo săptămână când eram invitat la Marius Matache & Puiu Crețu în Garage Hall. Am mai fost de atâtea ori și aș mai merge oricând am ocazia. Ei, și n-am făcut rău. N-am mai scris de foarte mult timp despre un concert (de fapt, n-am mai scris de mult pe blog), dar de data asta chiar cred că trebuie și merită.
A fost o cântare cu public nu foarte numeros, dar, ca de obicei, ales. Așa că atmosfera a fost specifică unor astfel de concerte (voie bună și căldură multă - nu mă refer la faza cu soba). Aflasem playlist-ul (respectat, să zicem, în proporție de 90%) cu câteva ore înainte și, într-adevăr, cei doi au cântat multe piese pe care le-am auzit mai rar sau deloc până acum.
marți, 13 decembrie 2011
Cuvinte!
De câteva zile știu că sunt dator cu ceva. Deși nu știu, nici acum nu sunt deloc sigur că o să reușesc să descriu ce a fost pe 8 decembrie la Sala Palatului. Datele „tehnice” sunt următoarele: trupa Celelalte Cuvinte a aniversat 30 de ani de cântat, timp de 3 ore și jumătate le-am auzit cele mai cunoscute piese din repertoriu, începând de la ultimele și terminând cu Iarbă prin păr, Un sfârșit e un început și Dacă vrei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)