Bine ați venit la noi acasă!

duminică, 15 august 2010

Atitudinea militărească pe munte


Jurnalul unui răzvrătit


De ce vreți să cuceriți vârfuri? De ce învingeți munți? Nu cumva sunteți niște păcălici? Cu cine vă luptați voi, că eu văd că muntele nu face nimic, sau mai bine zis face ce a făcut dintotdeauna. În timp ce voi îi înfigeți pioleți în coaste și-l bateți în cuie el stă, nu se bate cu nimeni. De ce nu vă mulțumiți să urcați munții și să purtați bătălia voastră lăuntrică? De ce priviți alpinismul sau trekkingul ca pe un război cu muntele?

joi, 12 august 2010

Frica de fericire

Ați simțit vreodată că știți ce vreți în viață dar vă este frică să vă îndreptați în acea direcție? Vă este frică de necunoscut, de viață, de succes.

Ce ar spune părinții dacă ar vedea că începeți să le ignorați toate sfaturile și începeți să trăiți cum vreți?

luni, 2 august 2010

Life is like a box of chocolates...

You never know what you're gonna get!

După ce timp de două luni jumate am ținut regim și m-am antrenat am zis că sunt pregătit să termin maratonul fără probleme mari. Se pare că m-am înșelat, ori am prins o zi proastă, ori nu m-am încălzit bine ori condiția mea fizică este mai proastă decât credeam.

miercuri, 28 iulie 2010

O viata de om sau 1000000€?

De câteva luni mă obsedează o idee, mi-o repet de zeci de ori pe zi: trebuie să lucrez într-un domeniu care mă pasionează. După ce am revăzut discursul lui Steve Jobs ținut la Stanford (acum în prag de maraton mă uit la multe materiale motivaționale :) ) am hotărât să scriu și pe blog despre subiectul acesta.

marți, 6 iulie 2010

Legea comunicării

Când îi aud pe profesori cerând feedback gândul îmi fuge la vânzătoarele de la Kaufland care în momentul când îți dau bonul te întreabă în cel mai mecanic mod cu putință „a fost totul în regulă?”. Prima dată nici nu mi-am dat seama la ce se referă, ăăă ce să fie în regulă!? A.. experiența la cumpărături? Da...

vineri, 2 iulie 2010

Tu cum îți trăiești viața?

Am dat și ultimul examen, l-am luat cu 8. M-am bucurat când am aflat, chiar am avut emoții. Și pe lângă faptul că am trecut se mai adăuga o bucurie, era sfârșitul sesiunii, sfârșitul anului, trec în anul 3! Pe drum spre casă s-a mai dus fericirea și mă tot gândeam că nu mă bucur suficient, care o fi problema? Totuși am trecut de cea mai grea sesiune de până acum, deși nu a fost incredibil de greu nu poate spune nimeni că a fost ușor. Dar... doar atât!? Pentru asta mi-am consumat eu o lună întreagă!?

sâmbătă, 26 iunie 2010

Sfertul academic

De unde o veni expresia „a întârzia sfertul academic” nu îmi dau seama, cert este că nu din mediul academic. Aici se întârzie de la un sfert de oră în sus. Spun asta după ce am dat examenul la PA, unde profesorul ne-a chemat la 12:30 pentru a ne lua rezultatele. Ultima dată când m-am uitat la ceas era 13:30 și apoi a mai durat ceva până să vină profesorul. Mă gândesc și eu, ce îl costa să spună ora 15:00 sau 17:00, ca să fie sigur că nu întârzie!?