„Navigam pe un vas de hârtie, credeam în filosofie și în progresul moral (general)...”
marți, 26 octombrie 2010
La ce e bună facultatea?
Sunt sigur că majoritatea oamenilor care nu acţionează ca nişte roboţi şi-au pus la un moment dat întrebarea asta. Eu am început prin anul I, când studiam unele materii precum filosofia. Atunci cred că un coleg a dat un răspuns perfect unei întrebări pe care doamna profesoară ne-a pus-o într-un mic test: "De ce se studiază filosofia la contabilitate?". Răspunsul lui a fost "Degeaba.". Nu vreau să fiu înţeles greşit, nu am nimic împotriva filosofiei, dar totuşi... de ce?!
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Am devenit dependent...
Etichete:
fărâme de gânduri,
jogging,
maraton,
mişcare,
Tibanu
vineri, 22 octombrie 2010
În pas alergător spre victoria finală
Probabil mulţi ar spune că am o pasiune masochistă. Îmi place să alerg, să alerg mult, până simt că îmi dau sufletul. Îmi place să urc pe munte până simt că mi se taie respiraţia. Îmi place să fac efort până nu mai pot. Probabil cei care stau toată ziua pe un scaun în faţa calculatorului (acasă sau la serviciu), nu se mai pot da jos din maşină ş.a.m.d. ar spune că sunt nebun.
Treaba serioasă cu jogging-ul pentru mine a început cam acum 1 an şi jumătate. Eram gras, aveam ditamai burta şi mi-am spus că nu se mai poate aşa.
joi, 14 octombrie 2010
Nebunia cu noul/vechiul ROM
Că a fost doar o campanie de marketing nu mai e de mult un secret. Nu ştiu dacă şi-au imaginat prea mulţi că toată chestia asta e "pe bune" pentru că nu cred că există vreun motiv pentru care producătorul ar fi făcut o asemenea cretinitate. Ce s-a gândit el? Facem faza asta vreo săptămână sau două (sau cât o fi durat) şi apoi revenim la normal, felicitându-i pe cei care au protestat că sunt români adevăraţi.
Români adevăraţi au fost şi producătorii. Adică au recurs la o mizerie ca să îşi vândă mai bine produsul, aşa cum fac toţi. Nu ştiu care e părerea voastră, dar mie mi se pare o campanie de marketing de cacao (ca să nu zic altfel). O campanie de cacao, dar care va aduce câştiguri însemnate mai mult ca sigur. Mult mai bună a fost cea cu "senzaţii tari din 1964".
Bine că americanii sunt acum pe tot terenul în scumpa noastră ţărişoară. Că înainte de '89 aveau treabă.
marți, 12 octombrie 2010
Facebook?!
Da, păi voi ce credeați? Trebuia să intru și eu în rândul oamenilor. Acum am și blog și cont de Facebook, mai rămâne doar contul de Twitter. Deși am negat deseori că voi intra în industria asta, până la urmă iată-mă aici.
A fost o hotărâre destul de spontană, dar care nu a avut la bază prostioare cum ar fi Farmville, întrebările alea de genul „Cum crezi că ar arăta X-uleasca în bikini?” sau ca să comunic cu prietenii (pentru că, totuși, sper să mai am timp să ies cu ei la bere și cu programul pe care îl am acum).
Etichete:
Andrei,
facebook,
internet,
retele sociale
vineri, 8 octombrie 2010
Românul dă muzică la tot cartierul
Nu e vorba numai de muzică aici, e vorba de obiceiul românului de a se manifesta zgomotos. Pe el trebuie să îl audă toată lumea cum urlă, cum țipă, cum cântă sau ce muzică ascultă, cum petrece, ce părere are ș.a.m.d. La o petrecere trebuie să dea muzica tare ca să audă și vecinul (pentru că nu pot să cred că e atât de surd încât nu aude la un volum normal), când merge pe stradă trebuie să îi bubuie mașina de house sau manele și, neapărat, să țină geamul deschis ca să audă și ceilalți participanți la trafic ce tare e, eventual să observe și ce Merțan tare are.
Etichete:
Andrei,
fărâme de gânduri,
neamprostie,
nesimțire,
România
marți, 5 octombrie 2010
Ozzy Osbourne la Bucuresti
Mi-ar fi părut rău să nu scriu despre unul dintre cele mai reușite concerte pe care le-am văzut în România. Deși de când am aflat de eveniment am fost tot timpul sigur că voi fi și eu acolo, nu m-am hotărât să cumpăr biletul decât cu câteva zile înainte. Și s-a dovedit a fi... prea devreme! Am aflat că în ziua concertului se vindeau bilete pentru studenți la intrare cu 50 (cincizeci) % mai ieftine!
Nu-i nimic. Nu îmi pare deloc rău. Mi-ar fi părut foarte rău să ratez concertul. Îl așteptam pe Ozzy la fel cum îi așteptam pe AC/DC sau cum așteptam Metallica sau Iron Maiden acum ceva timp.
La început m-am cam speriat că își pierduse vocea, dar se pare că era doar neîncălzit.
Etichete:
Andrei,
concert,
muzica,
Ozzy Osbourne,
rock
luni, 4 octombrie 2010
We Don't Need No Education
Etichete:
fărâme de gânduri,
Tibanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)